Ultima recenzie scrisă despre label-ul Stroboscopic Artefacts a fost cea cu referire la compilația lor „Delta Sampler”, un release care ne-a plăcut foarte mult. Acea primă întâlnire cu label-ul german a fost interesant și am așteptat un pic pentru un alt release de la ei, dar acesta vine sub forma unei colaborări între Perc și Modern Heads.

Britanicul Perc nu are nevoie de prea multe prezentări întrucât de câțiva ani buni tot face valuri pe scena internațonală, începând cu faptul că EP-ul său „Sticklebrick” a fost primul release non-suedez de 7 ani pe label-ul lui Adam Beyer. De atunci au urmat multe sunete interesante, pe la CLR și Ovum, înainte de a se stabili la Perc Trax, propriul său label. Modern Heads este format de Dino Sabatini și de Gianluca Meloni, un duo care a avut norocul ca primul lor release să fie pus pe compilația Time Warp din 2006, când a fost mixată de Tiefschwarz.

N-o să mai insistăm prea mult pe artiști, sunt convins că deja ați prins esențialul – aceștia sunt artiști care au reușit în scurt timp să-și creeze un renume datorită perspectivei pe care o aveau asupra genului muzical preferat. Release-ul pe care aceștia trei au reușit să-l producă este pe scurt înspăimântător și vom spune mai multe imediat.

În total avem trei piese, dar se pare că doar una aparține lui Perc, dacă e să ne luăm după nume: „Percdax”. Ar fi totuși interesant de văzut care e contribuția artiștilor la fiecare dintre ele pentru că stilurile se cam împletesc, devenind pe alocuri nerecognoscibile pentru artiștii care s-au semnat.

Pe prima parte avem „Mendax” cu 9 minute de intensitate sonoră. Un sunet foarte agresiv și brutal presărat pe alocuri cu ecouri de-a dreptul înspăimântătoare. Atmosfera piesei pare a fi preluată dintr-o topitorie de oțel, fiind, precum aceasta, caldă, dură și periculoasă.. Sunt curios unde au avut producătorii studioul amplasat. Trecem mai departe la mai sus amintita „Percdax” o piesă la fel de brutală, care te face să simți cum te erodezi doar ascultând-o. În aceiași temă este și ultima piesă, „Moddax” al cărui bas zguduitor ne încântă la fiecare ascultare. Pe lângă acesta, are o pereche de cinele care împreună cu tobele se împletesc la perfecțiune pentru a crea combinația care o să distrugă audiențe, la propriu. Să mai spunem de distorsiunile statice presărare printre și așa aglomeratul aranjament?

Dacă Chris Liebing a dat acestui release 5 stele din 5, trebuie să fiți convinși că nu glumește și că sunetele prezente aici sunt de calitate. Noi îi dăm 10 puncte din 10 puncte, pentru că avem alt sistem de notare, dar cu condiția ca Stroboscopic Artefacts să mai scotă de undeva un release de genul pentru petrecerea de Crăciun.