Pe data de 11 iulie un nou proiect anonim a apărut în atenția scenei. Este vorba despre Area Forty_One, lansat cu încuviințarea casei de discuri Delsin, la una dintre subsidiarele acesteia, Ann Aimee, marcă rezervată sunetelor electronice profunde.

Furtuna perfectă

„Discharging Clouds” este un monstru hipnotic în 6 acte gata să dezlănțuie potopul în această vară toridă. Până și preludiul discului, „Raindrop Prelude”, piesa cu numărul 1 are sunete care, deși sunt mai relaxante decât restul, nu fac altceva decât să prevestească calmul dinaintea furtunii, construind un sentiment fals de siguranță care se risipește de îndată ce presiunea atmosferică atinge 986 hPa (hectopascali; = 739.6 mmHG), valoare care constituie numele celei de-a doua piese, un punct în care norii încep să se descarce.

Artistul reușește să transpună fenomene fizice, meteorologice și elemente de mitologie în sunete, purtând ascultătorul print-un întreg spectru de senzații și experiențe. Spre exemplu, „Coalescence” este procesul fizic prin care picăturile de apă din nori se unesc, dând naștere unor picături mai mari, suficient de grele să cadă la pământ. Prin analogie, piesa preia sunetele fine de la începutul ei și le transformă în sunete suficient de grele cât să zguduie serios ascultătorii, accentuând progresiv greutatea sunetelor. Ni se par excelente scurtele bucăți sonore care redau fidel sunetul unor picături într-un spațiu gol, ecoul acestora reușind să creeze o atmosferă foarte atrăgătoare.

Totul culminează cu „Cumulonimbus”, un tip de nori capabili să creeze furtuni devastatoare, dar apogeul absolut al experiențelor meteo de pe acest disc este „Supercell”, probabil cel mai distrugător fenomen creat de atmosferă. Piesa reușește să redea fidel efectul hipnotic al unui ciclon, care este împins de un curent rotativ de sunete tăioase, susținut de o atmosferă suficient de grea cât să dărâme case. „Supercell” a reușit din primele secunde să ne captiveze imaginația și este indiscutabil preferata noastră de pe această lansare.

Discul se încheie cu „Mjölnir” , ciocanul mistic al zeului nordic asociat cu fulgerul, Thor, care reușește să transpună toate forțele care susțin aceste fenomene într-o piesă plină de intensitate și viață.

După furtună

Discul este excelent pentru că reușește să transpună  fenomene reale în sunete abstracte, fără să piardă niciun aspect al acestora. „Supercell” este o piesă cu adevărat năucitoare și sperăm ca și viitoarele lansări de la acest proiect să fie pe măsura acestei furtuni perfecte.

Acum că norii s-au curățat mai rămâne o singură întrebare: Cine o fi în spatele Area Forty_One? Tot Adam X?

Area Forty_One – Discharging Clouds poate fi găsită la magazinul Delsin.