Delahoya a ajuns să fie un cuvânt sinonim, printre clubberi, cu delir necondiționat de muzică sau moduri personale de a percepe distracția. Pentru prima seară, din acestă ediție, i-am avut invitați pe:

FUNK D’VOID (Soma Rec. / Excession.co.uk)
SIERRA SAM (Contexterrior / Dirty Crew / Berlin)

ANDRE KLANG (MNML Camera / Flex / Viena)

MIHAI POPOVICIU (Cyclic Bookings / Highrade Records)

RAZOR RACUN (Petrol Dollar, Graz)

KID CHRISS (Club Midi)

Să luăm elementele unei petreceri reușite pe rând.

1. Organizarea. Minusurile ediției de anul trecut au fost furtuna, frigul și apa. Trebuie să recunoaștem că anul acesta toate chestiunile de mai sus au fost reparate și reflectă mult ambiția organizatorilor de a duce Delahoya cât mai sus. Desigur, elementele naturii sunt foarte capricioase și incontrolabile, în special în preajma acestui festival, după cum ne-am și obișnuit, dar au fost evitate prin mici trucuri de efect. Unul dintre acestea a fost podiumul din fața scenei și de sub partea cu mesele care, deși la prima vedere nu erau prea înalte, au făcut minuni. Evident că a plouat undeva târziu în noapte, dar în cort a rămas un mic rai uscat pentru iubitorii muzicii electronice. Frigul nici nu s-a simțit, termostatele instalate în poziții strategice au suplinit gradele + lipsă într-un mod călduros. Cu furtuna nu știu cum au făcut cei de la CRS, însă a cam dispărut de pe cerul nopții. Mici averse aproape neînsemnat nu au reușit câtuși de puțin să strice cheful acelor petrecăreți.

2. Public & staff. Excelente. Atât cei însărcinați cu paza, cât și spectacolul oferit de animatoare, cât și cei de la bar au fost la înălțimea evenimentului. Publicul, deși nu s-a înghesuit în prima noapte, a fost unul axat pe distracție. S-a dansat de la primele beat-uri până la ultimele, la ceva timp după ora 8, ora închiderii pentru noi. O noapte lipsită de evenimente neplăcute și plină de acel „positive vibe” pe care-l căutăm la fiecare petrecere.

3. Muzica!! Un element de altfel foarte important pe fundalul unui asemenea eveniment. Începând cu Razor Racun și terminând cu Kid Chriss, poate fi rezumat totul la un singur cuvânt: DANSANT! Pentru că muzica a fost într-adevăr, de dans, iar tot ce au oferit dj-ii a fost pentru a pune pe jar picioarele celor prezenți. Primul set care a dat tonul dependenței de mișcare a fost Mihai Popoviciu care, deși l-am auzit în ultima vreme din tot felul de posturi, a reușit și acum să mă surprindă. Un set funky pe ritmuri de tech-house, c are părea că se va prelungi mult în noapte, sentiment bruiat de apariția lui Andre Klang pe scenă. Din fericire acesta a accelerat un pic ritmul, păstrând direcția instituită de Popoviciu, dar adăugându-i o mare notă personală.

Apoi a ajuns la pupitru Funk D`Void, persoana cea mai așteptată în acea seară. Eu unul nu am fost niciodată fan mare al artistului, dar nici nu m-a convins să fiu. Din fericire a mers pe aceiași linie muzicală căreia i-a adăugat techno cât mai old-school, pentru a varia nebunia. Setul mi s-a părut neobișnuit de lung, poate pentru că a fost chiar lung, neamintindu-mi orele exacte între care a pus, sau pentru că m-a plictisit. Din păcate, în momentul în care a venit Sierra Sam, entuziasmul meu s-a dispersat complet. Știindu-i istoria plină de techno, am fost un pic șocat când am auzit continuarea aceluiași lait-motiv în soundul său. Tot tech-house. A reușit să termine undeva în jurul orei 7, din nou memoria jucându-mi feste.

Așadar, venise timpul plecării acasă, nefiind un fan al celor din Midi. Însă, la auzul intro-ului lui Kid Chriss și apoi a celor ce au urmat, m-a convins piesă după piesă să rămân. Nu credeam c-o să aud de la el un asemenea set divers și chiar dur pentru acea dimineață, deși bpm-ul nu a trecut de 130. Totuși, are marele avantaj de a încheia munca colegilor săi din acea noapte cu o muzică de zile mari, foarte potrivită pentru acea oră, devenită deja matinală. Bravo Kid Chriss!

Alte comentarii sunt de prisos deocamdată – e doar sâmbătă și mai avem două zile de Delahoya în față.

Noaptea aceasta se anunță de nepierdut. Să fie Paco!!