Tommy Four Seven este unul dintre artiștii care și-au găsit la CLR terenul propice pentru a-și explora propriul spațiu creativ. Produsul principal al acestei explorări va ieși la iveală în martie când artistul va lansa primul său album, intitulat simbolic „Primate”, dar până atunci ne-am hotărât să ascultăm o mică avanpremieră a acestuia: „Armed 3 / Ratu”.

Prima operă a artistului a apărut în 2005, sub forma, „Out Of Control / Industrial Machine” și de atunci a reușit să atragă atenția scenei internaționale. Distinct de 99% din producătorii actuali, artistul a reușit să-și creeze un sunet propriu prin ignorarea tuturor instrumentele tradiționale, trecând în schimb la producția pe bază de sunete futuriste, puternic distorsionate. Pe lângă aceasta, Tommy Four Seven (T47) este neobișnuit de productiv, având în medie 3-4 discuri noi lansate pe an și, ca o consecință a celor două, s-a hotărât în 2008 să-și creeze propria casă de discuri, „Shooting Elvis”, cu un nume foarte potrivit pentru ceea ce produce el.

După 5 ani de la lansarea sa oficială pe scenă, a ajuns la cel de-al 19-lea disc pe care s-a semnat, anume, cel de față, „Armed 3 / Ratu”. Suntem foarte curioși cum își denumește artistul piesele, pentru că suntem convinși că sensul cuvântului „Ratu” nu este cel folosit de Wikipedia. Dacă țineți minte, precedenta lui piesă lansată a fost numită „Sor”, un alt nume foarte dubios, dar dacă luăm în calcul sunetele folosite, nimic nu e ciudat în lumea pe care el o propovăduiește.

După cum spuneam mai sus, artistul și-a făcut o virtute din a nu folosi sunete, să spunem așa, clasice în domeniu pentru că toate piesele au un bas oarecum asemănător. Tommy Four Seven folosește în schimb o varietate muzicală care amintește de Dj Rush, o asemănare superficială pentru că sunetul acestui artist se duce mult mai departe de ceea ce făcea Rush. Acesta din urmă folosea un sunet bazat pe un bas foarte mare și distorsionat, care umplea ca un balon fiecare centrimetru pătrat al locației petrecerii înainte ca cineli tăioși să spargă balonul, pe când primul folosește sunete distorsionate nu ca fundație pentru piesă, ci ca finisaje.

Discul de azi ilustrează abordarea artistică a autorului, care preferă să sculpteze fiecare secundă de sunet decât să combine sunete alese pentru a obține acorduri. Pe partea A găsim „Armed 3” o lucrare directă și puternică, care debutează cu tensiune creată prin amânarea momentului în care basul brutal intră în acțiune. La prima ascultare a acesteia ne și imaginam mulțimea unei petreceri cerșind îndurare artistului pentru a elibera bestia sonoră care-i așteapta și din fericire ea nu se lăsa așteptată prea mult, fiind chemată neîntârziat de sirene hipnotice. Sunetul ne place la nebunie deși parcă asistăm la o ființă mitologică în timp ce pulverizează sunete. De fapt, exceptând ritmul, nu prea găsim elemente comune cu nimic altceva disponibil pe piață, artistul reușind să producă o operă vizuală prin sunete, relatând o întreagă poveste crudă și plină de durere, care se poate admira de îndată ce vă lăsați în voia ei.

„Ratu” este o piesă ușor mai convențională, având un ritm mai liniar, dar cam asta e singura chestie, să zicem, „obișnuită”. Sunetele pe care le folosește artistul sunt și aici brutale și pline de senzații, reușind să transmită o întreagă stare psihologică prin sunetele sale. Ascultând aceste piese nu te poți abține să nu te gândești ce fel de om ar produce sunete într-atât de brutale și de dure. Noi suntem convinși că frumusețea are multe fețe, iar ambele producții de față ne sunt foarte atrăgătoare. Putem doar să ne imaginăm ce ravagii vor face aceste opere o dată cu primele raze de soare ale dimineții în toate locațiile unde DJ-ii o să aibă sânge ca să le dezlănțuie asupra publicului.

Tommy Four Seven a reușit prin acest disc să ne ofere o avanpremieră excelentă asupra albumului său de debut și ne-a insuflat așteptări foarte mari pentru aceasta. Se pare că 2011 este anul ales de artist pentru a face istorie și și-a ales un an foarte bun pentru asta!

clr.net/data.pl?release=CLR043