Săptămâna aceasta a apărut pe piață prima lansare care conține  remixuri ale pieselor emblemă de pe cel de-al treilea album al lui Joel Mull, Sensory, lansat în primăvara acestui an. Albumul a fost foarte conservator față de ceea cu ce ne-a obișnuit d-nul Mull de-a lungul carierei sale. A lipsit în totalitate spiritul de aventură și a fost încărcat de piese orientate doar spre ringul de dans, ceea ce l-a făcut să fie mediocru, în opinia noastră.
Din fericire, Sensory Remixes reușește să salveze în totalitate acest album pentru că cei care au lucrat la remixat au făcut o treabă excepțională.

Prima piesă de care ne legăm este, nu întâmplător, și preferata noastră. Încă de când am văzut că Dustin Zahn a fost responsabil de remixul piesei Krauthouse am știut că o să avem parte de niște sunete demențiale. În fapt, piesa ne-a întrecut așteptările, nu numai că sunetele au fost precise și sublime dar îmbinarea lor duce la creearea unei atmosfere mistice. Monolith, după cum este denumit remixul, este marca conceptului după care artistul se ghidează în studio, iar piesele care vor purta această marcă vor prezenta un sunet dezbrăcat de toate elementele neesențiale, dar tensionat. Indiferent ce-și pregătește artistul, acest Monolith are o linie de bas superbă, iar atmosfera creată este foarte misterioasă.

Urmează Sunday2Sunday remixată de Martinez care nu impresionează cu nimic, iar următoarea piesă este iarăși aparte. Este vorba despre Holographic remixată de Steve Rachmad și Heiko Laux, doi mai-mult-decât-veterani ai muzicii electronice. Cei doi reușesc să-i redea viața piesei originale și să-i transforme radical sunetul. În mâine acestor doi maeștri Holographic devine o operă mai credibilă chiar decât varianta originală, cu o prezență mult mai puternică, dată de un sunet mai industrial.

Novelty Theory este iarăși o piesă care ne place foarte mult. Nu atât piesa originală, care este un conglomerat inexact de sunete pe o temă comună, cât remixul realizat de Agaric, sub a cărui influență sunetele se aliniază într-o poveste nostalgică despre sunete retro pline de viață. Piesa nu este agitată însă ecourile ritmice țopăie parcă printre bași foarte jucăuși. Cu siguranță aceasta este o piesă care va pune zâmbetul pe buzele multor oameni.

Sensory Remixes are, ca finalitate, aceeași piesă ca și albumul din primăvară, Sensory, cu câteva diferențe. Toată partea armonică a lucrării inițiale a fost preluată de Aril Brikha și mutată pe o structură muzicală solidă, iar rezultatul este cea mai bună metodă de a încheia o lansare excepțională.

link