Dusty Kid tocmai și-a lansat cel de-al doilea album – Beyond That Hill și pentru că ne-a intrigat abordarea artistului încă de la primele vești despre acest album ne-am hotărât să vedem despre ce este vorba, mai în detaliu. Ceea ce am găsit ne-a depășit orice așteptare.  O mică avanpremieră a acestui album a fost lansată în vară sub forma EP-ului Argia și de abia acum putem vedea exact unde se încadrează această piesă și ce rost are ea.

În ansamblul său, albumul impresionează prin povestea sa și prin sentimentele care o acompaniază și, contrar așteptărilor noastre, albumul este mult mai bun. Cele 8 piese redau o călătorie intensă prin viața presărată cu încercări grele, dar și de momente de armonie, în care sufletul se regenerează. Beyond That Hill este expresia unei mentalități foarte sănătoase, potrivită omului care nu se dă niciodată bătut, și care, în ciuda tuturor dificultăților pe care le-a întâmpinat, reușește să treacă mai departe, pentru a ajunge la o altă încercare din care să răzbească victorios.

O asemenea temă pare foarte greu de realizat chiar pentru un artist cu experiență însă Dusty Kid se prevalează de ea cu măestria unui veteran. Se pare că artistul mai are încă foarte multe de arătat lumii și că de abia acum munca sa începe cu adevărat. Am putea spune că Beyond That Hill este albumul care-l introduce într-o nouă etapă a carierei sale și care-i dă o perspectivă mult mai matură asupra operei sale. Muzical vorbind, albumul nu se încadrează în vreun gen anume, ci se prezintă ca un amestec de influențe și stiluri. Contrar opiniei majoritate, albumul nu e unul de techno. De fapt, probabil singurele piese techno sunt Polybolo și That Hug, iar restul de 6 piese pe care cu greu le putem încadra undeva.

Albumul este atât de divers încât, luate separat, piesele nu par a avea legătură. Cumva, totuși ele se leagă și astfel albumul devine foarte incitant, neștiind la ce să te aștepți de la următoarea piesă. Ciclul este unul continuu și, practic, asta face albumul atât de interesant. În majoritatea albumelor sunt câteva piese centrale, care reușesc să iasă în evidență dintre toate celelalte. În Beyond That Hill asta nu se întâmplă pentru că fiecare piesă este foarte bună într-un stil foarte diferit de celelalte și trebuie să recunoaștem că nu putem nominaliza nicio piesă ca preferata noastră. Până și Argia, piesa mamut care ne-a încântat atât de mult în vară, nu pare cu nimic mai specială decât sunt celelalte.

Beyond That Hill este coloana sonoră perfectă pentru o zi de vară în care frumusețea dimineții este înlocuită de fuga după adăpostul contra arșiței, apoi te trezești alergând după adăpost când vine, pe neprevăzute, ploaia și la finalul căreia te relaxezi într-un lan de grâu privind apusul. Albumul este atât de complet încât nu neglijează nici perioada de maximă reverie, noaptea, atât de frumos sintetizată în piesa That Hug.

După cum am mai spus, piesele luate individual nu sunt extraordinare, însă luate împreună capătă un sens emoționant.
Dusty Kid s-a dovedit, în acest caz, a fi un adevărat narator prin intermediul sunetelor sale și a arătat lumii întregi că specialitatea lui este să compună albume, reușind să conceapă povești la un nivel cu totul nou. Necontrâns de încadrări muzicale rigide, Dusty Kid are acum puterea și încrederea să exploreze lumea muzicală. Va fi foarte interesant să vedem unde-l vor duce viitoarele sale călătorii pentru că a reușit, cu acest album, să-și ridice ștafeta foarte sus.

Găsiți albumul pe Beatport.