Piața de viniluri s-a transformat în ultimii ani într-o piață de subzistență, rezervată doar fanilor și pasionaților și devine tot mai clar că este nevoie de o revoluție în modul lor de producție. S-ar putea ca rezolvarea problemelor să vină mai repede decât s-a crezut.

Principala problemă a vinilurilor este că sunt greu de produs, iar vinilurile produse în tiraj mic, personalizate, sunt de o calitate inferioară, neputând rezista la prea multă uzură. Pentru ca vinilurile să devină populare este nevoie ca ele să poată suporta o uzură mai mare, pentru a permite folosirea lor și de către persoane neglijente, scăpând astfel de amenințarea erodării până la dispariția conținutului de pe acestea. Dacă nu se poate mări durata de viață, este suficient ca ele să poată fi reinscripționate, de fiecare dată când calitatea conținutului suferă.

Abordarea din urmă a avut-o și Amanda Ghassaei când a început să experimenteze imprimarea vinilurilor cu  imprimanta 3D Objet Connex500. Această tehnologie este încă la începutul drumului, fiind inventată în anii 86′ și a fost botezată de-abia în ’95 după numele pe care-l poartă și astăzi [mai multe], însă a început să aibă aplicații comerciale de-abia în anii recenți. Deocamdată tehnologia este inaccesibilă publicului larg, însă suntem convinși că prețurile materialelor vor scădea dramatic în anii ce vor urma, urmând o evoluție similară cu orice altă tehnologie. Să nu uităm că, inițial, și calculatoarele erau inaccesibile publicului larg și acum fiecare purtăm unul în buzunar.

Copiile realizate de ingineră nu sunt perfecte pentru că de-abia a finalizat elaborarea procedeului tehnic, însă se pare că plănuiește să rafineze algoritmul realizat pentru a crește calitatea produsului finit. Perspectivele par foarte bune.