Prima ediție a Electric Castle nu a lăsat deloc impresia unui festival debutant. Atât line-up-ul cât și organizarea au făcut față așteptărilor, ba pe alocuri chiar le-au depășit.

Organizatorii Castelului Electric și-au făcut de cap cu localul, exploatând fiecare aspect al împrejurimilor la maximul potențialului. După fiecare colț era o altă zonă prietenoasă, atât din punct de vedere uman cât și din punct de vedere ambiental. Scenele erau amplasate în așa fel încât publicul să aibă loc să respire între ele, fără să fie prea departe, iar în apropierea lor erau și zone de relaxare dotate fie cu hamace fie cu saltele din paie. Am rămas impresionați de fluența cu care a fost aranjat totul în jurul castelului. Acesta a devenit practic o parte a scenei, contribuind activ la atmosfera fiecărui concert. Lacul domeniului a fost foarte bine pus în valoare prin amenajarea unei terase moderne pe malul acestuia. Toată amenajarea a fost făcută cu gândul de a respecta mediul natural, iar ambianța care a rezultat a fost una impresionantă. Spațiul nu a fost amenajat doar estetic, ci și funcțional pentru că deși domeniul a fost aproape de capacitatea maximă nu s-au creat zone de îmbulzeală. Apogeul a fost atins în noaptea de sâmbătă când chiar natura a dat o mână de ajutor la electrificarea castelului, umplând cerul de fulgere în timpul  concertului celor de la Morcheeba.

Electric Castle nu a strălucit în mod deosebit prin partea muzicală a festivalului. Au avut câteva nume mari, dar în general alinierea era plină de artiști la început de drum. Muzical vorbind, evenimentul a fost unul foarte divers și a reușit să cuprindă atât muzică clasică, interpretată de Notes & Ties Orchestra, cât și muzica plină de supărare a celor de la DOPE D.O.D.  Așadar, paleta muzicală a fost foarte variată și a reușit să atragă un public foarte divers. La vederea publicului numeros, toți artiștii au prestat la maximul abilităților și asta a contribuit destul de mult la calitatea evenimentului. Indiferent de cine era pe scenă, îți era imposibil să nu te simți bine. Apogeul pentru noi a fost atins de cei de la Télépopmusik, cu al cărui set am rezonat în întregimea sa.

În mod curios, invitații mari au făcut parte din aria muzicală cu ritm spart, fie din breakbeat precum Stanton Warrios sau A-Skills & Krafty Kuts, fie din d’n’b precum Pendulum sau LTJ Bukem. Nici scena Dance nu a scăpat de această influență, cu destui artiști din această arie. Din păcate, la această scenă a lipsit un nume mai inovator. Cei doi artiști principali, James Zabiela și Fritz Kalkbrenner nu au reușit să impresioneze cu nimic. Noroc cu cei mai tineri pe care s-a văzut efortul depus pentru a ieși totul bine și cu Wankelmut în ultima seară, care s-a revanșat pentru toți. De asemenea ne-ar fi plăcut să vedem mai multă acțiune în spatele pupitrului la moară (The Mill), scena unde avea loc treaba experimentală.  Sâmbătă seara, organizatorii au adus aici un invitat surpriză care s-a dovedit a fi Rodion GA și care a reușit să țină o mulțime de curioși în sală. Surpriza s-a dovedit a fi mai mică decât cea la care ne-am așteptat.

Deși Electric Castle  nu a impresionat pe partea muzicală, nu putem să ne plângem de ceea ce s-a realizat, pentru că totul s-a îmbinat foarte armonios. Dacă muzica dezamăgea la o scenă, opțiuni erau suficiente atât muzicale cât și non-muzicale. Privind festivalul în ansamblu, acesta a oferit cea mai completă experiență de festival la care am participat în țară, iar succesul pe care l-a avut prima ediția ar trebui să le dea mult de gândit tuturor celor din domeniu. Cu siguranță acest eveniment va împinge standardele evenimentelor de profil la un nivel mult superior. Din fericire, echipa din spatele castelului electric e cu ani lumină în fața concurenței.

galerie foto